Apărut prima decizie definitivă de anulare a unei HG de prelungire a stării de alertă. E vorba de HG 1183/2021, care condiționa participarea la activități publice și circulația liberă de obținerea certificatului “verde” de imunizare/testare.
Decizia are efect imediat față de reclamanți: se pot cere acum despăgubiri pentru toate daunele și suferințele cauzate de pușcăria arahatiană.
După publicarea în M. Of., decizia ÎCCJ va căpăta efecte erga omnes. Respectiva HG va fi nulă față de oricine, cu consecința că toată lumea va putea pretinde daune materiale sau morale, inclusiv IMM-urile distruse de plandemie. Și studenții care au pierdut doi ani de studenție pentru că au fost obligați să “învețe” acasă.
Bonus: toate HG - urile ulterioare de prelungire a stării de alertă devin fără bază legală, căci nu mai poți prelungi ceva nul.
Volumul de energie consumată pentru a funcționa bitcoin egalează consumul de energie al Elveției. Țineți cont că există mai multe cryptomonede, nu numai bitcoin. Mai ales China produce cryptomonede pe bandă rulantă. Consumul de curent cauzat de cryptomonede este, deci, cu mult mai mare.
În plus, pentru a ține permanent funcționale serverele și centrele de date necesare cloud-ului, platformelor de tranzacționare sau de streaming, rețelelor de socializare și întregului aparat digital al armatelor, poliției, aeroporturilor, gărilor, vămilor etc. se consumă cca 10% din energia globală. Plus amprenta de carbon, ca să fim în acord cu moda îngrijorărilor pentru schimbările climatice.,
Acum faceți, vă rog, un exercițiu de imaginație: dacă se trece la moneda digitală emisă de băncile centrale, câtă energie va fi necesară pentru a stoca și vehicula giganticul volum de date necesare catralioanelor de plăți și încasări zilnice ale celor 4 miliarde de cetățeni ai statelor “civilizate” care vor fi trecut la BDC?
Apropo, dacă se “bagă” blecautul, banii din cont și de pe card devin inutilizabili, că nu mai e curent. Fără bani peșin, fizici, palpabili, nu se va mai putea cumpăra/vinde nimic. Fie vom utiliza cochilii de scoici, pietrele raiului, piei de capră sau vergi metalice ca instrumente de schimb, fie vom reveni la troc/barter. Sau, și mai bine, vom utiliza paraleul.
Se strică sărbătoarea cu șampanie a băncilor care au făcut hiper-profituri (2 miliarde de euro în 2022) într-o țară doborâtă la pământ de plandemie și prostocrație și adusă în stare de sărăcire, înfometare și înfrigurare generalizată doar pentru a face loc de munți de bani făcuți cadou unei mâini de entități multinaționale bine înfipte politic.
După ce ANPC, cu ajutorul Asociației Parakletos, a reușit să ducă la bun sfârșit un proces de peste 5 ani în care Raiffeisen a fost obligată să înceteze practici comerciale înșelătoare începute încă din 2006 și să restituie unui număr de cca 9200 de clienți suma de 19 milioane de euro (plus dobânzi care triplează respectiva sumă), iată că și Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a prins cu mâța în sac aceeași „onestă” bancă de sorginte austriacă, Raiffeisen România.
ANSPDCP a constatat multiple fapte contravenționale, precum și indicii de fraudă penală, în dauna unui număr de 169 de persoane, în urma a 19 plângeri făcute de petenți.
Faptele sunt multiple și foarte grave și, sincer, sunt surprins că amenda aplicată este de DOAR 28 de mii de euro. Ar fi putut să fie, foarte bine, o amendă de 2% din cifra de afaceri. Numai asemenea sancțiuni extrem de dure ar putea avea efectul disuasiv (descurajant, intimidant) necesar.
Comunicatul public al Autorității (pe care îl puteți analiza în linkul din comentarii) enumeră, în funcție de gravitate, mai multe astfel de fapte.
De exemplu, colectarea și prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și partajarea acestora cu Biroul de Credit și cu ANAF, pentru a stabili „scoringul” unor potențiali clienți, s-au efectuat în condiții total improprii, nesigure, lăsând larg deschise „porțile” de acces ale terților, inclusiv ale hackerilor și ale celor care se ocupă cu „onestul” job al furtului de identitate digitală (phishing).
Văzând cât de lejer tratează Raiffeisen această problemă de securitate și punând în oglindă multiplele cazuri de phishing cu care sunt sesizat ca avocat (notă - în ultimii 3 ani nu a fost săptămână de la Dumnezeu în care să nu fiu abordat de potențiali clienți, de prieteni sau de cunoștințe ori de urmăritorii acestei pagini de feisbuc cu probleme cauzate de digitalizarea vieții) pot extrapola jeomanfișismul Raiffeisen la întreg sistemul bancar, dar și la Biroul de credit, la ANAF, la furnizorii de utilități, la asigurători, la sistemele de asigurări de sănătate, la spitale și clinici (publice și private), la fondurile „private” de pensii, la școli și universtități etc. Toate acestea entități colectează, stochează, actualizează, partajează (și uneori trafichează, așa cum rezultă din comunicatul ANSPCDP în cazul Raiffeisen) date cu caracter personal și ne tracasează zilnic cu acest sport, asigurându-ne, totuși, că e pentru siguranța noastră și că suntem în siguranță.
Citiți comunicatul ANSPCDP în cazul Raiffeisen și o să vedeți cât de „în siguranță” suntem.
Poate realizați cât de nemaipomenit de periculoasă pentru proprietatea și libertatea noastră individuală este digitalizarea generalizată, adică punerea noastră în pușcăria digitală.
Partea ridicolă a comportamentului băncii, conform comunicatului, constă în faptul că oamenii s-au trezit cu credite sau carduri de credite pe care nu le-au cerut, precum și cu tot felul de „produse bancare” pe care nu le-au solicitat. Au semnat alții pentru ei sau, pur și simplu, contractele, cardurile și produsele au fost generate automat.
Partea periculoasă este că datele cu caracter personal au fost comunicate terților, fără acordul titularilor. Pur și simplu, Autoritatea constată că banca a traficat date cu caracter personal. Este exact ceea ce au făcut și autoritățile plandemice, precum și o sumedenie de „eroi din linia întâi” sau de experți „pă sănătate publică” cu miriadele de seturi de date cu caracter personal, inclusiv biometrice, care ni s-au colectat cu infinitele ocazii din plandemie. Scopul „benefic” a fost, desigur, „lupta” contra plandemiei, care așa de bine a fost gestionată încât a avut 8 valuri (și se pregătește un al nouălea val, intitulat tripandemie, căci vor fi incluse și virozele și noul virus RSV). Când am spus eu că se trafichează ilegal și penal astfel de date, am fost ridicat la rangul de prim conspiraționist al țării, fiind ștampilat, suplimentar, ca negaționist și deviant periculos, ca medieval care dezinformează, ca terorist anti-bunici etc.
Partea penală este frauda bancară pe care o sesizează Autoritatea - citiți cu atenție comunicatul și veți vedea că angajați ai băncii au utilizat date cu caracter personal ale clienților (sau ale non-clienților despre care clienții trebuie să dea detalii și chiar date cu caracter personal, căci nu au de ales) pentru a trage bani din credite, facilități de creditare, garanții pentru alte angajamente etc. Față de aceste constatări oficiale parchetul ar trebuie să se auto-sesizeze de urgență, dar e un lucru pe care îl puteți face toți, dacă aveți cont la această bancă. Nu se știe dacă nu cumva ați picat în această plasă digitală...
PS Raiffeisen este prima bancă din sistem care a renunțat la cheșul în valuta și la cele mai multe bancomate (implicit, a renunțat și la mii de salariați proprii, pe care i-a trimis direct în sărăcia, înfometarea și înfrigurarea de care vă ziceam mai sus). A fost și cea mai activă pe partea de „luptă” anti-corupție și anti-plandemie și este campion în lupta pentru digitalizarea totală.
Banca Centrală a Franței tocmai ce a obligat Carrefour și Casino să accepte plăți peșin, în bani fizici, că ăia o luaseră pe panta cu digitalizarea totakă.
De asemenea, Germania a “băgat” bani la bancomate/casierii cât să acopere întreaga nevoie de cheș a populației.
Deci, elanul ăsta digitalist, contra banilor pe suport material, se mai calmează. Probabil, pe motiv de blecaut iminent sau din teama de armaghedon social.
Poate că nu e lipsit de interes: Legea statutului BNR nr.312/2004 impune circulația legală forțată a leului, ca unic mijloc recunoscut de plată pe teritoriul României - art.12. Nimeni nu are voie să refuze încasarea sau plata în lei emiși în formă fizică, materială. Proiectele de lege care obligă la plăți/încasări pe card/în cont sunt contrare Constituției. Pdap, potrivit art.15 alin.1, BNR nu poate emite decât cantitatea de bani necesară cantității de mărfuri și servicii aflate în circulație, la valoarea curentă de piață. Nimic nu dă BNR dreptul de a emite monede digitale centralizate excedentare, adică, mai multe decât trebuie, sau deficitare, adică mai puține decât trebuie. Legal, BNR nu poate controla cantitatea de bani și nu poate afecta proprietatea banilor sau libertatea de a-i folosi. De aceea Legea nr.312/2004 insistă pe existența și consolidarea rezervei de aur și a rezerve valutare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.