Către Avocatul Poporului,
Subsemnatul Mihai FLOAREA, cetățean
român, vă rog să contestați la CCR proiectul de lege PL-x nr.
428/2021 (L532 /2021) deoarece prezintă numeroase prevederi
neconstituționale și nu a fost corectat complet în acord cu
decizia CCR nr. 295/2022. Prevederile celor 220 de pagini ale
propunerii legislative pentru facilitarea rețelelor și serviciilor
de comunicații electronice de nouă generație 5G, care nu sînt de
utilitate publică, reprezintă un real atentat la securitatea
juridică prin multitudinea de derogări de la 48 de acte normative
și excepții în vădită contradicție cu dreptul fundamental la
nediscriminare.
Prevederile Pl-x nr. 428/2021 în forma
actuală creează multiple ingerințe în drepturile și libertățile
cetățenești: dreptul la viață, la integritate fizică și
psihică, la mediu sănătos, la proprietate privată, la asociere,
la informare, la consimțămînt informat, la proprietate, la
autonomia administrativă, la cultură, accesul la informații,
dreptul la o justiție corectă, egalitatea în drepturi, dreptul la
viață privată și familială, drepturile consumatorilor,
suveranitatea individuală și libertatea de a dispune de propriul
corp, libertatea de conștiință, inclusiv suveranitatea și
siguranța națională.
Directivele europene invocate în
motivarea acestui proiect de lege, în mod special DIRECTIVA (UE)
2018/1972 Codul European al Comunicațiilor Electronice, NU impun
norme legislative care să încalce ordinea publică, siguranța
juridică, ci doar stabilesc anumite obiective pentru țările membre
ce pot fi asumate doar fără a aduce atingere statului de drept și
democrației constituționale.
În acest sens, raportul publicat la
15.12.2021 de Curtea Europeană de Conturi intitulat „Raport
special – Implementarea tehnologiei 5G în UE întîrzieri în
instalarea rețelelor și probleme de securitate încă nerezolvate”
menționează foarte clar că riscurile și daunele generate de
tehnologia 5G vor fi suportate de statele membre. Aceste riscuri și
amenințări evidențiate de Curtea Europeană de Conturi sînt:
– Riscuri
la adresa confidențialității;
– Amenințări
la adresa securității naționale;
– Dependența
de lanțul de aprovizionare;
– Atacuri
cibernetice;
– Efecte
negative asupra sănătății;
– Pierderi
de locuri de muncă din cauza creșterii eficienței
hiperautomatizării.
Sursa:
pag. 53
Astfel, promovarea, permiterea și chiar
proliferarea rețelelor 5G prin impactul multisectorial aduce
multiple, fundamentale amenințări și costuri pentru cetățenii
europenei care nu pot compensa proiectatele beneficii. Din aceste
rațiuni, multe state membre sînt precaute în ceea ce privește
comunicațiile electronice mobile 5G, nu transpun Codul
Comunicațiilor sau nu organizează licitațiile necesare accesului
la spectrul de frecvențe radio necesar operării acestor rețele
hiperdense, nesigure din multe puncte de vedere, mari consumatoare de
energie electrică și mari poluatoare electromagnetic. Dintre aceste
state europene menționăm: Spania, Croația, Letonia, Lituania,
Irlanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Suedia.
Studiul Grupului de lucru pentru viitor
al Științei și Tehnologiei (STOA) din cadrul Direcției Generale
pentru Servicii Parlamentare de Cercetare (EPRS) a Secretariatului
Parlamentului European intitulat „Aspecte de confidențialitate și
securitate ale tehnologiei 5G” și publicat în 2022 descrie două
dimensiuni principale ale tehnologiei 5G, anume confidențialitatea
și securitatea. Această lucrare de cercetare se concentrează pe
analiza riscurilor și amenințărilor de securitate cibernetică, a
provocărilor privind confidențialitatea și oportunitățile
tehnologice 5G la nivelul UE și la nivel mondial, precum și pe
relația dintre riscurile de securitate cibernetică și problemele
legate de confidențialitate.
Peste 50% din expertii consultați în
acest studiu consideră justificate îngrijorările cetățenilor
privind riscurile rețelelor 5G la adresa: confidențialității
(53%), securității (47%), amenințările cibernetice (53%),
tehnologiile emergente – Internetului Lucrurilor, Inteligenței
Artificiale, Roboților (40%) deoarece cităm: „5G-based
applications and services are implemented without adequate protection
mechanisms”.
Redau
cîteva paragrafe relevante din studiul colonelului Valentin-Gabriel
GEORGESCU de la Agenția Militară pentru Managementul Frecvențelor
Radio, Statul Major al Apărării publicat AICI
„Dispozitivele
IoT (i.e. internetul obiectelor) mai puțin securizate, în special
cele mai ieftine, ar putea introduce puncte slabe în rețelele de
acasă, făcînd, astfel, posibile atacuri de tip ransomware,
sabotaj, furt de date etc. Sau pot fi introduse în rețele bot și
pot distribui programe malware în întreaga rețea, pot lansa
atacuri distribuite DoS pentru închiderea de site-uri sau pentru a
obține date și informații în mod fraudulos (cărți de credit,
parole etc.), păcălind oamenii prin atacuri de tip phishing3.
Utilizarea pe scară largă a software-ului de configurare a rețelei
va putea deschide oportunități de atacare a rețelelor și de
preluare a controlului asupra acestora de către actori rău
intenționați sau nestatali. Un alt aspect sensibil este legat de
antenele 5G. În spectrul de frecvențe înalte, propagarea
microundelor se face pe distanță scurtă, permițînd, în schimb,
o capacitate de date mai mare. Comparativ cu 4G, aceasta înseamnă
că, în aceeași zonă geografică, va exista un număr mai mare de
antene 5G. Prin bruiaj radio, accesul utilizatorului mobil la
serviciile de rețea dintr-o anumită zonă ar putea fi blocat cu
ușurință. Spoofing4 și sniffing5 sunt alte potențiale amenințări
care ar trebui să îngrijoreze.[…] Analiza strategiei SUA relevă
două tipuri majore de amenințări la adresa infrastructurii 5G,
astfel: 1. furt de date tranzitate prin rețele 5G, în scopul
obținerii de cîștiguri financiare, colectării informațiilor și
monitorizării; 2. întreruperea serviciilor publice și private
bazate pe sau care cauzează defecțiuni în infrastructurile de
comunicații. Prin urmare, infrastructurile 5G vor trebui să asigure
un nivel adecvat de securitate a informațiilor și să abordeze
riscurile pentru infrastructura critică, siguranța și sănătatea
publică și securitatea economică și națională.”[…]
Studiul Parlamentului European „Health
Impact of 5G” (STOA) din iulie 2021 a evaluat întreaga literatură
medicală publicată pînă în prezent despre impactul radiațiilor
electromagnetice din spectrul 5G asupra fertilității (2834 studii
epidemiologice pe oameni și 5052 studii experimentale pe rozătoare,
totalizînd 7886 studii) și a carcinogenicității (950 de studii
epidemiologice pe oameni și 911 lucrări experimentale pe rozătoare,
totalizînd 1861 studii).
Concluziile acestui studiu au fost că
pentru spectrul 5G de 450-6000 MHz există dovezi clare pentru
impactul negativ al radiațiilor electromagnetice asupra fertilității
masculine și pentru efectul carcinogen la om și rozătoare. Pentru
restul spectrului de frecvențe 5G, de 24-100GHz nu există
suficiente date pentru a le decide nocivitatea.
Prin urmare, recomandarea responsabilă
ar fi ca tehnologia 5G să nu funcționeze pentru spectrul 450-6000
MHz , iar pentru frecvențele înalte să fie efectuate mai întîi
studii și abia apoi să fie pusă în discuție punerea în
funcțiune a acestei tehnologii. În plus, nu este normal ca această
tehnologie să fie aprobată pentru utilizare dacă cetățenii nu
sînt informați corespunzător și nu li se cere consimțămîntul.
Autoritățile pot pune în funcțiune o astfel de tehnologie numai
după ce autoritățile se asigură că se respectă principiul
PRIMUM NON NOCERE și Principiul Precauției statuat atît la nivel
european în TFUE cît și la nivel național.
Constituția națională este superioară
legislației UE. Menționăm cîteva exemple de decizii ale Curții
Constituționale care statuează supremația Constituției României
în fața legislației UE: Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003,
Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, Decizia nr. 64 din 24 februarie
2015, Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, Decizia nr. 104 din 6 martie
2018, Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021.
De exemplu, conform Deciziei CCR nr.
80/2014: 453, Curtea reține că Legea fundamentală a statului –
Constituția este expresia voinței poporului, ceea ce înseamnă că
aceasta nu își poate pierde forța obligatorie doar prin existența
unei neconcordanțe între prevederile sale și cele europene. De
asemenea, aderarea la Uniunea Europeană nu poate afecta supremația
Constituției asupra întregii ordini juridice (a se vedea în
același sens Hotărîrea din 11 mai 2005, K 18/04, pronunțată de
Tribunalul Constituțional al Republicii Polonia).
Menționez că din 2019 pînă în 2021,
în ciuda solicitărilor repetate ale cetățenilor și ale
societății civice nu s-a prezentat efectuarea niciunui studiu cu
privire la impactul implementării tehnologiei 5G asupra stării de
sănătate, a vieții, a protejării mediului înconjurător, a
securității cibernetice și naționale, a costurilor financiare și
sociale etc., efectele asupra acestor domenii fiind prognozate de
autorități europene și internaționale ca „extrem de negative”.
Acest proiect de lege a fost inițiat,
elaborat și adoptat fără studii de impact, fără dezbateri
publice ample și corecte, fără analize de risc multisectoriale,
fără transparența documentațiilor, cu încălcări ale normelor
legislative, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 și ale
legii Nr. 86/2000, fiind astfel încălcat principiul legalității
reglementat de art. 1 alin. (5) și ale art. 147 alin. (4) din
Constituție și încălcînd grav multiple drepturi și libertăți
garantate de Constituția României.
Toate aceste abuzuri la adresa ordinii de
drept, vadita și repetata sfidare a voinței majorității românilor
care cer explicit respectarea principiului precauției în cazul
proliferarii/dezvoltării rețelelor 5G, tehnologii dovedite de
foruri internaționale ca fiind „extrem de poluatoare,
experimentale, nesigure din multe puncte de vedere, invazive,
nereglementate, incontrolabile de om dar cu impact multisectorial
devastator asupra umanității, democrației și securității
naționale”.
Tehnologia 5G este creată mai mult
pentru mașini și obiecte decît pentru sănătatea oamenilor. În
mod ironic, tot oamenii sînt cei care plătesc și vor plăti toate
costurile aduse de acest fals și toxic „progres”, care nu numai
că nu le este destinat, dar le afectează ireversibil bunăstarea,
sănătatea și viața. Noi, cetățenii Europei, și urmașii noștri
vom fi cei care plătim – cu bani, cu sănătatea, cu libertatea,
cu echilibrul mediului natural, cu drepturile fundamentale, cu
suveranitatea – această ambiție pentru profit și control a
anumitor entități economice și grupuri de interese.
Pe scurt vă prezint 20 de motive pentru
care PL-x nr. 428/2021 trebuie corectat și refăcut, nicidecum
promulgat:
1. Nelegalitatea legii
2. Încălcarea normelor de tehnică
legislativă
2.1. Prevederi neclare și contradictorii
în proiectul de lege
2.1.1. Neclarități cu privire la
măsurarea și plata consumului de energie electrică
2.1.2. Neclarități și contradicții cu
privire la procesul de avizare a documentațiilor tehnice.
2.2. Obligații prevăzute în proiectul
de lege care nu sînt sancționate în niciun fel.
2.3. Trebuie să existe instituții care
să verifice și, în caz de încălcare a legii, să sancționeze
ANCOM.
2.4. Abuzuri asupra autorităților
publice.
3. Vădite și inadmisibile discriminări.
3.1. Firmele telecom nu vor plăti taxe
sau chirie pentru menținerea echipamentelor 5G pe proprietatea
publică sau privată.
3.2. Defavorizarea cetățenilor.
3.3. Derogări din proiectul de lege care
creează discriminări.
3.4. ANCOM nu a ținut cont de
solicitările și de necesitățile comunităților locale exprimate
prin cererile administrațiilor publice locale.
3.5. Rețelele de comunicații
electronice NU SUNT bunuri de utilitate publică și NU pot fi
favorizate cu orice preț.
3.6. Se încearcă în mod dolosiv
introducerea instalațiilor de dimensiuni mai mari la derogări,
pentru a fi scutite de obținerea unor autorizații.
4. Afectarea dreptului fundamental la
viață și la sănătate.
4.1. Dreptul la sănătate, la viață și
la integritate fizică și psihică este încălcat prin expunerea
involuntară, fără excepție, permanentă și ubicuă a tuturor
cetățenilor la radiațiile de radiofrecvență și prin
invazivitatea nanotehnologiilor medicale (IoT si IoB).
4.2. Proiectul de lege NU conține
prevederi clare pentru protecția sănătății publice.
4.3. Proiectul de lege conține
reglementări și standarde învechite, ignorîndu-le pe cele 8 noi
și actualizate.
4.4. Categoriile vulnerabile sînt
complet ignorate în fața proliferării rețelelor de comunicații
mobile și a tehnologiilor emergente acestora.
4.5. Lipsa studiilor de impact a
tehnologiei 5G asupra sănătății și a vieții.
5. Lipsa protecției copiilor.
6. Afectarea dreptului fundamental la un
mediu sănătos.
7. Afectarea dreptului la cultură și la
patrimoniul cultural.
8. Încălcarea dreptului la proprietate.
9. Prejudicierea bugetelor locale și a
celui național în mai multe moduri.
9.1. Prejudicierea bugetului de stat prin
direcționarea banilor către ANCOM.
9.2. Prejudicierea bugetului de stat și
a bugetelor locale prin eliminarea taxelor plătite de firmele
telecom.
9.3. Sancțiunile prevăzute în
proiectul de lege sînt prea mici și insuficiente, deoarece există
obligații prevăzute care nu sînt sancționate.
9.4. Se pierd sume mari de bani de la
bugetul de stat prin acordarea licențelor de utilizare a spectrului
radio la prețuri mici.
9.5. Vulnerabilitățile cibernetice ale
rețelelor 5G pun în pericol banii cetățenilor, ai băncilor și
ai bugetului de stat din care se fac despăgubirile.
10. Sînt prevăzute cheltuieli bugetare
fără să existe o sursă de finanțare.
10.1. Nu s-au făcut studii de impact
bugetar a cheltuielilor.
10.2. Nu se precizează sursa de
finanțare sau de compensare a cheltuielilor.
11. Se încalcă dreptul administrațiilor
publice locale de a stabili impozite, taxe și alte contribuții.
11.1. S-a instituit un plafon maximal
abuziv al chiriilor pentru elemente de infrastructură, care aduce
grave prejudicii bugetelor locale.
11.2. Primăriilor li se îngrădește
autonomia administrativă și li se pun diverse sarcini operaționale
și, cel mai grav, financiare.
12. Acest proiect de lege NU a primit un
acord explicit din partea administrațiilor locale.
13. Se încalcă dreptul fundamental la
informare și la informație.
13.1. Nu s-au făcut analize și studii
de impact, n-au avut loc dezbateri publice cu specialiști și nici
informări ale opiniei publice.
13.2. Se încalcă și dreptul de a alege
în baza consimțămîntului informat.
14. Încălcarea dreptului la viață
intimă, familială și privată și a secretului.
15. Este afectat dreptul fundamental la
muncă și la protecție socială
15.1. Este încălcat dreptul la muncă.
15.2. Sînt afectate nivelul de trai și
calitatea vieții.
15.3. Nimeni nu-și asumă
responsabilitatea pentru daune.
15.4. Se pune o presiune fără precedent
pe fondurile de asigurări sociale și de sănătate.
15.5. Tehnologiile avansează într-un
ritm mult accelerat în raport cu posibilitatea omului de integrare
și adaptare.
16. Alte drepturi încălcate:
16.1. Suveranitatea.
16.2. Demnitatea.
17. Nu s-a ținut cont de principiul
precauției.
18. România are alte nevoi prioritare în
privința digitalizarii, la conectivitate este pe locul 10 în
Uniunea Europeană țn timp ce este pe ultimul loc la capital uman,
integrarea tehnologiilor în afaceri și la digitalizarea
administrației publice.
19. Sînt alte soluții la problemele
rețelelor de comunicații mobile care să asigure sustenabilitatea
și să minimizeze impactul negativ asupra oamenilor și asupra
mediului și care nu sînt implementate legislativ ci dimpotrivă.
20. Alte țări europene respectă
principiul precauției în privința implementării 5G adoptînd bune
practici și decizii locale constituționale, la polul opus multora
dintre prevederile PL-x nr. 428/2021.
În concluzie, în baza prerogativelor pe
care le aveți, a motivelor arătate și a celor semnalate de
numeroase foruri naționale și europene, vă solicit să contestați
la CCR proiectul de lege PL-x nr. 428/2021 pentru a fi declarat
neconstituțional și retrimis în Parlament pentru a fi corectat și
refăcut în concordanță cu normele statului de drept, cu
respectarea Constituției și a legilor în vigoare, în acord cu
necesitățile și specificitățile României și cu o reală
respectare a ordinii statului de drept, a siguranței naționale și
a securității vieții individuale a cetățenilor.
Solicit număr de înregistrare și
răspuns scris.
13 cireșar 2022
Prof. Mihai FLOAREA
